SIRÉC, șirecuri, s. n. (Reg.) Rețea cu ochiuri largi care se adaugă volocului obișnuit pentru a prinde mai ușor peștele. – Et. nec. substantiv neutrusirec
SIRÉC, sirecuri, s. n. (Reg.) Rețea cu ochiuri largi care se adaugă volocului obișnuit pentru a prinde mai ușor peștele. – Et. nec. substantiv neutrusirec
sirec substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | sirec | sirecul |
plural | sirecuri | sirecurile | |
genitiv-dativ | singular | sirec | sirecului |
plural | sirecuri | sirecurilor |