reduceri si promotii 2018
Definitie sire - ce inseamna sire - Dex Online

sire definitie

șíră f., pl. e (var. din șir). Șir de lucrurĭ, maĭ ales vorbind de clăĭ (stogurĭ) lungĭ: o șiră de paĭe. Șira spinăriĭ, coloana vertebrală, spinarea. substantiv feminin șiră

șíră s. f., g.-d. art. șírei; pl. șíre substantiv feminin șiră

șiră f. 1. șir lung: cal cu o șiră de stele roșcate pe spinare OD.; 2. grămadă lunguiață (așezată în lungul vântului): șire de fân și de grâu; 3. șira spinării, coloana vertebrală. substantiv feminin șiră

ȘÍRĂ, șire, s. f. 1. Grămadă mare de paie, de snopi etc. clădită în formă de prismă și terminată la partea superioară cu o coamă (ascuțită); claie, stog. 2. (în sintagma) Șira spinării = coloana vertebrală. [Var.: șúră s. f.] – Lat. *sira. substantiv feminin șiră

SÍRE s.m. Titlu cu care se adresează cineva împăraților și regilor. [< fr. sire]. substantiv masculin sire

SÍRE s. m. titlu cu care cineva se adresează împăraților și regilor. (< fr. sire) substantiv masculin sire

!Síre s. m. voc. substantiv masculin sire

*sire m. (fr. sire, lat. pop. *seior, d. nom. cl. senior. V. senior). Vorbă la voc. pin care te adresezi regilor și împăraților. substantiv masculin sire

sire m. titlu dat regilor și împăraților (= fr. sire). substantiv masculin sire

SÍRE s. m. voc. Titlu cu care cineva se adresează unui rege sau împărat. – Din fr. sire. substantiv masculin sire

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului sire

sire   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sire sirele
plural
genitiv-dativ singular sire sirelui
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z