singurel definitie

credit rapid online ifn

SINGURÉL, -EÁ, -ÍCĂ, singurei, -ele, adj. Diminutiv al lui singur.Expr. Singur-singurel = cu desăvârșire singur. – Singur + suf. -el. adjectivsingurel

singurél adj. m., pl. singuréi; f. sin­gureá/singurícă, pl. singuréle adjectivsingurel

credit rapid online ifn

singurél, -reá și (maĭ des) -rícă adj. pl. eĭ, ele. Fam. Singur. V. unișor. adjectivsingurel

SINGURÉL, -EÁ, -ÍCĂ, singurei, -ele, adj. Diminutiv al lui singur.Expr. Singur-singurel = cu desăvârșire singur. – Singur + suf. -el. adjectivsingurel

!síngur-singurél adj. m., pl. sínguri-singuréi; f. síngură-singurícă, pl. síngure-singuréle adjectivsingur-singurel

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisingurel

singurel  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular singurel singurelul singurea singureaua
plural singurei singureii singurele singurelele
genitiv-dativ singular singurel singurelului singurele singurelei
plural singurei singureilor singurele singurelelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z