SINERGÍSM s. n. (Fiz.) Intensificare a acțiunilor care se exercită în același sens. ♦ Intensificare a acțiunii a două substanțe prin asocierea acestora. – Din fr. synergisme. substantiv neutrusinergism
SINERGÍSM s.n. Intensificare a acțiunii a două substanțe prin asocierea lor. [< fr. synergisme]. substantiv neutrusinergism
SINERGÍSM s. n. sinergie (1). (< fr. synergisme) substantiv neutrusinergism
*sinergísm s. n. substantiv neutrusinergism
SINERGÍSM s. n. (Fiz.) Intensificare a acțiunilor care se exercită în același sens. ♦ Intensificare a acțiunii a două substanțe prin asocierea acestora. – Din fr. synergisme. substantiv neutrusinergism
sinergism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | sinergism | sinergismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | sinergism | sinergismului |
plural | — | — |