SÍLEX s.n. 1. Rocă silicioasă, foarte dură; cremene. 2. Obiect de silex (1) datând din epoca de piatră. [Pl. -xuri. / < fr. silex, cf. lat. silex – piatră]. substantiv neutrusilex
SÍLEX s. n. 1. rocă silicioasă foarte dură, din calcedonie și opal, de culori diferite; cremene. 2. obiect de silex (1) din epoca de piatră. (< fr., lat. silex) substantiv neutrusilex
SÍLEX, (2) silexuri, s. n. 1. Rocă silicioasă foarte dură, de culoare cenușie, gălbuie sau brună. 2. Obiect, instrument făcut din silex (1), care datează din epoca de piatră. – Din fr. silex, lat. silex. substantiv neutrusilex
sílex s. n., (obiecte) pl. sílexuri substantiv neutrusilex
*sílex n. și *sílice n. și f. (lat. silex, silicis, m. și f. Cp. cu borax). Cremene. Siliciu oxigenat (cŭarț, gres, nisip). substantiv neutrusilex
silex n. cremene. substantiv neutrusilex
SÍLEX, (2) silexuri, s. n. 1. Rocă silicioasă foarte dură, de culoare cenușie, gălbuie sau brună. 2. Obiect, instrument făcut din silex (1), care datează din epoca de piatră. – Din fr. silex, lat. silex. substantiv neutrusilex
silex substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | silex | silexul |
plural | silexuri | silexurile | |
genitiv-dativ | singular | silex | silexului |
plural | silexuri | silexurilor |