reduceri si promotii 2018
Definitie sileaf - ce inseamna sileaf - Dex Online

sileaf definitie

SILEÁF, sileafuri, s. n. (Turcism înv.) Brâu lat în care se purtau înfipte diferite arme. [Var.: sileáh, seleáf s. n.] – Din tc. silâh „armă”. substantiv neutru sileaf

sileáf (-furi), s. n. – Brîu, centiron pe care se înfigeau arme. – Var. seleaf, sileg, sileah. Mr. șileahe, megl. sileafi. Tc. (arab.) silah (Șeineanu, II, 321), cf. ngr. σιλάχι, alb., bg. siljah.Der. silihtar, s. m. (dregător turc, purtătorul spadei sultanului), din tc. silihdar (Șeineanu, III, 109), cf. ngr. σιλιϰτάρης. substantiv neutru sileaf

sileáf (înv.) (-leaf) s. n., pl. sileáfuri substantiv neutru sileaf

seleáf (ea dift.) n., pl. urĭ (turc. ar. silah, arme, de unde și alb. sileah, bg. seleah, sileah, sileaf, sîrb. silah. V. silictar). Vechĭ. Cingătoare lată în care se purtau armele (pumnale, pistoale). — Și sileaf, sileah, sileap. substantiv neutru seleaf

seleaf n. brâu de arme: mâna ’n seleaf că punea, paloș mare că scotea POP. [Și sileaf = turc. SILAH, armă]. substantiv neutru seleaf

SILEÁF, sileafuri, s. n. (înv.) Brâu lat în care se purtau înfipte diferite arme. [Var.: sileáh, seleáf s. n.] – Din tc. silâh „armă”. substantiv neutru sileaf

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului sileaf

sileaf   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sileaf sileaful
plural sileafuri sileafurile
genitiv-dativ singular sileaf sileafului
plural sileafuri sileafurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z