SFĂTUITÓR, -OÁRE, sfătuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care dă sfaturi; povățuitor. [Pr.: -tu-i-] – Sfătui + suf. -tor. substantiv masculin și femininsfătuitor
sfătuitor m. cel ce sfătuiește. substantiv masculin și femininsfătuitor
SFĂTUITÓR, -OÁRE, sfătuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care dă sfaturi; povățuitor. [Pr.: -tu-i-] – Sfătui + suf. -tor. substantiv masculin și femininsfătuitor
sfătuitoáre (-tu-i-) s. f., g.-d. art. sfătuitoárei; pl. sfătuitoáre substantiv masculin și femininsfătuitoare
sfătuitor | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | sfătuitor | sfătuitorul | sfătuitoare | sfătuitoarea |
plural | sfătuitori | sfătuitorii | sfătuitoare | sfătuitoarele | |
genitiv-dativ | singular | sfătuitor | sfătuitorului | sfătuitoare | sfătuitoarei |
plural | sfătuitori | sfătuitorilor | sfătuitoare | sfătuitoarelor |