SEPT, septuri, s. n. (Anat.) Perete despărțitor între două cavități. Sept nazal. – Din fr. septum. substantiv neutrusept
SEPT- Element prim de compunere savantă cu semnificația „șapte”. [< fr. sept-, cf. lat. septem]. substantiv neutrusept
SEPT s.n. (Anat.) Perete despărțitor al unei cavități. ♦ Sept nazal = perete cartilaginos-osos care desparte fosele nazale. [< germ. Septum]. substantiv neutrusept
SEPT1- elem. „șapte”. (< fr. sept-, cf. lat. septem) substantiv neutrusept
SEPT2 s. n. 1. (anat.) perete despărțitor al unei cavități. 2. perete membranos care divide ovarul sau fructul în loje. (< fr., lat. septum) substantiv neutrusept
sept s. n., pl. sépturi substantiv neutrusept
SEPT, septuri, s. n. (Anat.) Perete despărțitor între două cavități. Sept nazal. – Din fr. septum. substantiv neutrusept
sept substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | sept | septul |
plural | septuri | septurile | |
genitiv-dativ | singular | sept | septului |
plural | septuri | septurilor |