senescență definitie

SENESCÉNT, -Ă adj. (despre țesuturi, organism) în stare de senescență. (< fr. sénescent) adjectiv senescent

SENESCÉNȚĂ s. f. (Med.) Îmbătrânire a țesuturilor și a organismului. – Din fr. sénescence. substantiv feminin senescență

SENESCÉNȚĂ s.f. Îmbătrânire a țesuturilor și a organismului. [< fr. sénescence, cf. lat. senescere – a îmbătrâni]. substantiv feminin senescență

SENESCÉNȚĂ s. f. îmbătrânire a țesuturilor, a organismului. (< fr. sénescence) substantiv feminin senescență

SENESCÉNȚĂ s. f. (Med.) Îmbătrânire a țesuturilor și a organismului. – Din fr. sénescence. substantiv feminin senescență

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului senescență

senescență   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular senescență senescența
plural
genitiv-dativ singular senescențe senescenței
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z