semeț definitie

SEMÉȚ, -EÁȚĂ, semeți, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Mândru, falnic, măreț; trufaș, sfidător, obraznic. ◊ (Adverbial) Privește semeț. 2. Îndrăzneț, curajos; plin de avânt, de elan; avântat. [Var.: (reg.) suméț, -eáță adj.] – Cf. sl. sŭmĕti. adjectiv semeț

seméț adj. m., pl. seméți; f. semeáță, pl. seméțe adjectiv semeț

seméț (Munt.) și suméț (Mold. Trans). -eáță adj., pl. etĭ, ețe (d. vsl. sŭmĭeti, a îndrăzni). Rar azĭ. Foarte mîndru, plin de încredere în sine, dîrz, trufaș. — Vechĭ și să, sî-, si-. La Dos. sîmăț. adjectiv semeț

semeț a. arogant. [Cf. slav. SŬMIETI, a cuteza]. adjectiv semeț

SEMÉȚ, -EÁȚĂ, semeți, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Mândru, falnic, măreț; trufaș, sfidător, obraznic. ◊ (Adverbial) Privește semeț. 2. îndrăzneț, curajos; plin de avânt, de elan; avântat. [Var.: (reg.) suméț, -eáță adj.] – Cf. sl. sŭmĕti. adjectiv semeț

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului semeț

semeț   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular semeț semețul semeață semeața
plural semeți semeții semețe semețele
genitiv-dativ singular semeț semețului semețe semeței
plural semeți semeților semețe semețelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z