SEISMOMETRÍE s. f. Parte a geofizicii aplicate care studiază modul și viteza de propagare a undelor seismice din scoarța Pământului, provocate prin explozii artificiale, mai ales în scopul prospectării diferitelor substanțe minerale utile și al detectării structurilor geologice favorabile acumulării acestora; seismică. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismométrie. substantiv femininseismometrie
SEISMOMETRÍE s.f. Parte a seismologiei care se ocupă cu măsurarea mărimilor mecanice caracteristice seismelor. [Pron. se-is-, gen. -iei. / < fr. séismométrie, cf. gr. seismos – cutremur, metron – măsură]. substantiv femininseismometrie
SEISMOMETRÍE s. f. parte a seismologiei care studiază viteza de propagare a undelor seismice. (< fr. séismométrie) substantiv femininseismometrie
seismometríe (se-is-, -me-tri-) s. f., art. seismometría, g.-d. seismometríi, art. seismometríei substantiv femininseismometrie
SEISMOMETRÍE s. f. Parte a geofizicii aplicate care studiază modul și viteza de propagare a undelor seismice din scoarța Pământului, provocate prin explozii artificiale, mai ales în scopul prospectării diferitelor substanțe minerale utile și al detectării structurilor geologice favorabile acumulării acestora; seismică. [Pr.: se-is-] – Din fr. séismométrie. substantiv femininseismometrie
seismometrie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | seismometrie | seismometria |
plural | seismometrii | seismometriile | |
genitiv-dativ | singular | seismometrii | seismometriei |
plural | seismometrii | seismometriilor |