segrega definitie

credit rapid online ifn

SEGREGÁ, pers. 3 segrégă, vb. I. 1. Intranz. (Despre elementele unui aliaj) A se separa neuniform prin răcire de la o temperatură înaltă, pe baza diferenței dintre punctele de topire ale elementelor. 2. Refl. (Despre componenții unui material) A se separa. – Din lat., it. segregare. verb tranzitivsegrega

SEGREGÁ vb. I. 1. intr. (Despre elementele unui aliaj) A se separa neuniform prin răcire de la o temperatură înaltă, bazat pe diferența dintre punctele de topire ale elementelor. 2. refl. (Despre componenții unui material) A se separa. [P.i. 3,6 -gă. / < lat. segregare]. verb tranzitivsegrega

credit rapid online ifn

SEGREGÁ vb. intr., refl. a efectua, a suporta operația de segregare; a (se) separa. (< lat., it. segregare) verb tranzitivsegrega

segregá (a ~) (se-gre-) vb., ind. prez. 3 segrégă verb tranzitivsegrega

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluisegrega

segrega  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)segrega segregare segregat segregând singular plural
segregând segregați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) segreg (să)segreg segregam segregai segregasem
a II-a (tu) segregi (să)segregi segregai segregași segregaseși
a III-a (el, ea) segre (să)segregai segrega segregă segregase
plural I (noi) segregăm (să)segregăm segregam segregarăm segregaserăm
a II-a (voi) segregați (să)segregați segregați segregarăți segregaserăți
a III-a (ei, ele) segre (să)segrege segregau segrega segregaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z