reduceri si promotii 2018
Definitie secunda - ce inseamna secunda - Dex Online
Alege sensul dorit: secunda - substantiv feminin secunda - verb tranzitiv

secunda definitie

SECÚND s.m. Ofițer pe o navă imediat inferior căpitanului și care îl poate înlocui pe acesta. [< fr. second, it. secondo, cf. lat. secundus]. adjectiv secund

SECÚND s.n. 1. Vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. (Poligr.) Titlu interior al cărților și broșurilor. // s.f. Tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. [< fr. second, it. secondo, cf. lat. secundus]. adjectiv secund

SECÚND num. ord. Al doilea. // adj. Care se află imediat după primul. [Pl. -nzi, -de. / cf. lat. secundus, fr. second]. adjectiv secund

!secúnd1 adj. m., pl. secúnzi; f. secúndă, pl. secúnde adjectiv secund

secúnd2 (ofițer) s. m., pl. secúnzi adjectiv secund

SECÚND, -Ă, secunzi, -de, num. ord., adj., s. n. 1. Num. ord., adj. Care vine imediat după primul în ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. ◊ Ofițer secund (și substantivat, m.) = ofițer care îndeplinește funcția de adjunct al unui căpitan de vas. Arbitru secund (și substantivat, m.) = arbitru care ajută pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive. 2. S. n. Voce care acompaniază o voce primă și care se găsește pe locul al doilea în executarea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument. – Din fr. second, lat. secundus. adjectiv secund

*secúnd, -ă adj. (lat. secundus, al doilea) Al doilea (Se întrebuințează în matematică: A’, A”, A’”, a prim, a secund, a terț). Ofițer secund, ofiteru care tine locu căpitanuluĭ de bastiment. S. m. Ofițer secund. adjectiv secund

SECÚND, -Ă I. adj. imediat după primul. II. num. ord. al doilea. III. s. m. 1. ofițer de navă care ajută sau înlocuiește pe comandant. 2. persoană care ajută pe o alta în muncă, în afaceri. ♦ (arbitru) ~ = (volei, baschet, hochei etc.) arbitru care secondează pe arbitrul principal în conducerea unei competiții. ◊ (box) tehnician (antrenor) care își asistă elevul la colțul ringului în timpul meciului. IV. s. n. 1. vocea a doua care acompaniază o voce primă. 2. titlu interior al cărților și broșurilor. V. s. f. tiparul de pe a doua față a unei coli de tipar. (< fr. second, lat. secundus) adjectiv secund

SECÚND, -Ă, secunzi, -ele, num. ord., adj., s. n. 1. Num. ord., adj. Care vine imediat după primul în ordinea locului, a timpului sau a rangului; al doilea. ◊ Ofițer secund (și substantivat, m.) = ofițer care îndeplinește pe navă funcția de adjunct al căpitanului. Arbitru secund (și substantivat, m.) = arbitru care ajută pe arbitrul principal în conducerea unei competiții sportive. 2. S. n. Voce care acompaniază o voce primă și care se găsește pe locul al doilea în executarea unei melodii cântate din gură sau dintr-un instrument. – Din fr. second, lat. secundus. adjectiv secund

SECÚNDĂ s.f. 1. Unitate de timp egală cu a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. Unitate de măsură pentru unghiuri, egală cu a 3600-a parte dintr-un grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din două trepte alăturate ale unei game; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. A doua poziție (de apărare) la scrimă. [Pl. -de. / < fr. seconde, cf. lat. secundus]. substantiv feminin secundă

SECÚNDĂ s. f. 1. unitate de măsură a timpului, a 60-a parte dintr-un minut; timp foarte scurt; moment, clipă. 2. unitate de măsură pentru unghiuri, submultiplu al minutului (2). 3. (muz.) interval între două trepte alăturate ale gamei diatonice; treapta a doua de la o treaptă dată. 4. a doua poziție de apărare la scrimă. (< fr. seconde, germ. Sekunde) substantiv feminin secundă

secúndă s. f., g.-d. art. secúndei; pl. secúnde; abr. s/sec., simb. ‘’ substantiv feminin secundă

*secúndă f., pl. e (fr. seconde, d. lat. secundus, al doilea). A șaĭ-zecea parte dintr’o minută de oră saŭ de grad. Fig. Clipă, moment foarte scurt: nu aștept nici o secundă ! Muz. Intervalu dintre doŭă note. Scrimă. Atac (paradă saŭ ripostă) țînînd arma cu unghiile în jos. substantiv feminin secundă

secundă f. 1. a șaizecea parte dintr´o minută, dintr’un grad; 2. fig. timp foarte scurt: așteaptă-mă o secundă; 3. Muz. interval între două note care se succed în ordine naturală. substantiv feminin secundă

SECÚNDĂ, secunde, s. f. 1. Unitate de măsură a timpului egală cu a 60-a parte din durata unui minut; p. ext. timp foarte scurt; clipă, moment. 2. (Muz.) Intervalul dintre două sunete ale gamei aflate pe două trepte alăturate. – Din fr. seconde. substantiv feminin secundă

watt-secúndă (watt-se-) s. m., g.-d. art. wáttului-secúndă; pl. wați-secúndă substantiv feminin watt-secundă

SECUNDÁ, secundéz, vb. I. Tranz. 1. A sprijini, a ajuta, a însoți, a fi alături de cineva în acțiunile sale. 2. (Muz.) A acompania. [Var.: secondá vb. I] – Din fr. seconder, lat. secundare. verb tranzitiv secunda

SECUNDÁ vb. I. tr. 1. A ajuta, a sprijini, a însoți pe cineva în acțiunile sale etc. 2. (Muz.) A acompania. [Var. seconda vb. I. / < fr. seconder, cf. lat. secundare]. verb tranzitiv secunda

SECUNDÁ vb. tr. 1. a ajuta, a sprijini, a însoți pe cineva în acțiunile sale etc. 2. (muz.) a acompania. (< fr. seconder, lat. secundare) verb tranzitiv secunda

secundà v. a ajuta, a favoriza, a servi pe cineva. verb tranzitiv secundà

SECUNDÁ vb. I v. seconda. verb tranzitiv secunda

*secundéz v. tr. (lat secundare, fr. seconder). Urmez ca ajutor: avocat secundat de secretaru luĭ. Ajut, favorizez: norocu a secundat geniu luĭ Columb. verb tranzitiv secundez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului secunda

secunda   substantiv feminin infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) secunda secundare secundat secundând singular plural
secundând secundați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) secundez (să) secundez secundam secundai secundasem
a II-a (tu) secundezi (să) secundezi secundai secundași secundaseși
a III-a (el, ea) secundea (să) secundai secunda secundă secundase
plural I (noi) secundăm (să) secundăm secundam secundarăm secundaserăm
a II-a (voi) secundați (să) secundați secundați secundarăți secundaserăți
a III-a (ei, ele) secundea (să) secundeze secundau secunda secundaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z