reduceri black friday 2017
Definitie scurgere - ce inseamna scurgere - Dex Online

scurgere definitie

SCÚRGERE, scurgeri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) scurge și rezultatul ei. 2. (Concr.) Loc (amenajat sau natural) pe unde se scurge apa de prisos. 3. (Pop.) Nume dat unor secreții patologice ale corpului omenesc. – V. scurge. substantiv feminin scurgere

scurgeri s. f. pl. blenoragie. substantiv feminin scurgeri

scúrgere s. f., g.-d. art. scúrgerii; pl. scúrgeri substantiv feminin scurgere

SCURGÉRE, scurgeri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) scurge și rezultatul ei. 2. (Concr.) Loc (amenajat sau natural) pe unde se scurge apa de prisos. 3. (Pop.) Nume dat unor secreții patologice ale corpului omenesc. – V. scurge. substantiv feminin scurgere

a avea scurgere la ungere expr. a suferi de o boală imaginară, a fi bolnav închipuit substantiv feminin aaveascurgerelaungere

scurg, scurs, a scúrge v. tr. (lat. ex-cúrrere, a alerga afară, ca și a curge d. cúrrere. V. curg). Fac sa curgă toată apa din: a scurge un pahar, niște brînză. V. refl. Curg afară pînă la ultima picătură: apa s’a scurs. Mă liberez de apă: a pune brînza'n zăgîrnă și a o lăsa să se scurgă. Fig. Trec: zilele se scurg, viața i s’a scurs. A-țĭ scurge ochiĭ, a plînge. A ți se scurge ochiĭ după cineva saŭ ceva, a te uĭta plin de dragoste orĭ de dor la cineva saŭ la ceva. verb tranzitiv scurg

scurge, scurg v. r. a fugi, a se retrage pe furiș. verb tranzitiv scurge

SCÚRGE, scurg, vb. III. 1. Refl. și tranz. A curge sau a face să curgă un lichid, prelingându-se în cantități mici. ♦ Tranz. A scoate ultimele picături de lichid aflate într-un recipient. ♦ Refl. (Despre fluide) A ieși (în cantități mici) dintr-o conductă defectă. ♦ Refl. (Despre ochi) A se sparge, împrăștiindu-se din orbită. 2. Tranz. A separa partea lichidă sau particulele aflate în suspensie dintr-un amestec. ♦ A seca apa dintr-un teren prin drenaj. 3. Refl. (Despre ape) A curge la vale (lăsând în urmă locul uscat). ♦ Fig. (Despre grupuri de ființe, de vehicule) A se succeda, a merge în aceeași direcție, a se perinda. 4. Refl. Fig. (Despre unități de timp) A trece unul după altul, a se desfășura. [Perf. s. scursei, part. scurs] – Lat. excurrere (după curge). verb tranzitiv scurge

scúrge (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. scurg, imperf. 3 sg. scurgeá, perf. s. 1 sg. scurséi, 1 pl. scúrserăm; part. scurs verb tranzitiv scurge

scurge v. 1. a curge afară tot lichidul: apa s’a scurs; 2. a seca: nu-ți mai scurge ochii tineri EM.; 3. a dori foarte: îi se scurg ochii după dânsul; 4. fig. a trece repede: vieața-i s’a scurs așa de iute ! [V. curge]. verb tranzitiv scurge

SCÚRGE, scurg, vb. III. 1. Refl. și tranz. A curge sau a face să curgă un lichid, prelingându-se în cantități mici. ♦ Tranz. A scoate ultimele picături de lichid aflate într-un recipient. ♦ Refl. (Despre fluide) A ieși (în cantități mici) dintr-o conductă defectă. ♦ Refl. (Despre ochi) A se sparge, împrăștiindu-se din orbită. 2. Tranz. A separa partea lichidă sau particulele aflate în suspensie dintr-un amestec. ♦ A seca apa dintr-un teren prin drenaj. 3. Refl. (Despre ape) A curge la vale (lăsând în urmă locul uscat). ♦ Fig. (Despre grupuri de ființe, de vehicule) A se succeda, a merge în aceeași direcție, a se perinda. 4. Refl. Fig. (Despre unități de timp) A trece unul după altul, a se desfășura. [Perf. s. scursei, part. scurs] – Lat. excurrere (după curge). verb tranzitiv scurge

a i se scurge ochii după cineva expr. a-i face plăcere să vadă pe cineva; a simți o atracție puternică pentru cineva. verb tranzitiv aisescurgeochiidupăcineva

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului scurgere

scurgere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular scurgere scurgerea
plural scurgeri scurgerile
genitiv-dativ singular scurgeri scurgerii
plural scurgeri scurgerilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z