SCINDÁ, scindez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) despărți în părțile constitutive sau în combinații mai simple; a (se) fracționa, a (se) separa, a (se) subdiviza, a (se) divide. – Din fr. scinder. adjectivscinda
SCINDÁ vb. I. tr., refl. A (se) despărți, a (se) separa; a (se) fracționa. ♦ (Chim.; despre combinații) A (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinații mai simple. [< fr. scinder, cf. lat. scindare]. adjectivscinda
SCINDÁ, scindez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) despărți în părțile constitutive sau în combinații mai simple; a (se) fracționa, a (se) separa, a (se) subdiviza, a (se) divide. – Din fr. scinder. verb tranzitivscinda
SCINDÁ vb. I. tr., refl. A (se) despărți, a (se) separa; a (se) fracționa. ♦ (Chim.; despre combinații) A (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinații mai simple. [< fr. scinder, cf. lat. scindare]. verb tranzitivscinda
SCINDÁ vb. tr., refl. a (se) despărți, a (se) separa; a (se) fracționa. ◊ (chim.; despre combinații) a (se) descompune cu ajutorul unui agent fizic sau chimic în combinații mai simple. (< fr. scinder, lat. scindere) verb tranzitivscinda
scindá (a ~) vb., ind. prez. 3 scindeáză verb tranzitivscinda
scindà v. a divide: a scinda o chestiune. verb tranzitivscindà
SCINDÁ, scindez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) despărți în părțile constitutive sau în combinații mai simple; a (se) fracționa, a (se) separa, a (se) subdiviza, a (se) divide. – Din fr. scinder. verb tranzitivscinda
* scindéz v. tr. (fr. scinder, d. lat. scindere. V. scisiune). Împart, divid (de ex. o catedră). verb tranzitivscindez
scindat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | scindat | scindatul | scindată | scindata |
plural | scindați | scindații | scindate | scindatele | |
genitiv-dativ | singular | scindat | scindatului | scindate | scindatei |
plural | scindați | scindaților | scindate | scindatelor |