satin definitie

SATÍN s.n. Țesătură deasă din mătase, bumbac sau din fibre artificiale, lucioasă pe una din fețe. [Pl. -ne, -nuri, var. saten s.n. / < fr. satin, cf. ar. Zaitun < Tsai-tung – oraș în China]. substantiv neutrusatin

SATÍN s. n. țesătură deasă din mătase, bumbac sau fibre artificiale, lucioasă pe una din fețe, pentru căptușeli de îmbrăcăminte; atlaz. (< fr. satin) substantiv neutrusatin

satín (satínuri), – Țesătură lucioasă. Fr. satin. – Der. satintur, s. n. (varietate de satin), din fr. satin turc. substantiv neutrusatin

SATÍN s. n. Țesătură deasă de mătase, de bumbac, de fibre sintetice etc., cu una dintre fețe lucioasă, folosită mai ales pentru căptușeli. [Var.: satén s. n.] – Din fr. satin. substantiv neutrusatin

satín s. n. substantiv neutrusatin

satin n. stofă de bumbac cu lustru. substantiv neutrusatin

* satín n., pl. urĭ (fr. satin, sp. aceltuni, setuni, ar. Zeitun, d. chinezu Tsenthung, un tîrg de export). Atlaz (un fel de stofă foarte netedă și lustruită de mătase orĭ imitată din lînă saŭ bumbac). V. urșinic. substantiv neutrusatin

SATÍN s. n. Țesătură deasă de mătase, de bumbac, de fibre sintetice etc., cu una dintre fețe lucioasă, folosită mai ales pentru căptușeli de îmbrăcăminte. [Var.: satén s. n.] – Din fr. satin. substantiv neutrusatin