SĂRÁD, săraduri, s. n. (Reg.) Șnur împletit din fire de lână, vopsite de obicei în negru, cu care se împodobesc sumanele. – Din ngr. sirádhion. substantiv neutrusărad
sărád (săráduri), s. n. – 1. (Înv.) Ghirlandă. – 2. Șiret, cordon, firet. Ngr. σειράδιον „cordon” (Scriban). Legătura cu germ. Zierat „podoabă” (Tiktin) pare mai puțin probabilă. Sec. XVII. – Der. sărădui, vb. (a garnisi, a împodobi). substantiv neutrusărad
sărád (reg.) s. n., pl. săráduri substantiv neutrusărad
sărád n., pl. urĭ (ngr. siradion, găitan). Vechĭ. Împletitură (cunună, ghirlandă) de frunze. Azĭ. Nord. Găitan (șiret) negru de lînă de împodobit haĭnele țărăneștĭ. – Și sarad (nord.) V. bucmea. substantiv neutrusărad
sărad n. Mold. și Tr. tort, anume pregătit din lână de oaie, cu care se cos diferite figuri pe sumanele bărbătești. [Origină necunoscută]. substantiv neutrusărad
SĂRÁD, săraduri, s. n. (Reg.) Șnur împletit din fire de lână, vopsite de obicei în negru, cu care se împodobesc sumanele. – Din ngr. sirádhion. substantiv neutrusărad
sarád V. sărad. temporarsarad
sărád n., pl. urĭ (ngr. siradion, găitan). Vechĭ. Împletitură (cunună, ghirlandă) de frunze. Azĭ. Nord. Găitan (șiret) negru de lînă de împodobit haĭnele țărăneștĭ. – Și sarad (nord.) V. bucmea. temporarsărad