sanitar definitie

credit rapid online ifn

SANITÁR, -Ă, sanitari, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care se referă la sănătate, privitor la sănătate; (despre legi, măsuri, servicii etc.) destinat ocrotirii și îngrijirii sănătății publice. Serviciu sanitar.Punct sanitar = cea mai mică unitate de asistență medicală, funcționând în întreprinderi sau în locuri de muncă izolate. Agent sanitar (și substantivat, m.) = persoană din cadrul personalului medical mediu al unui spital sau al unui serviciu medical, care se ocupă (în mediul rural) cu îngrijirea bolnavilor, cu executarea măsurilor de dezinfecție în cazuri de epidemii etc. Spirt sanitar = spirt folosit ca dezinfectant extern, impropriu pentru băut. 2. S. m. Soldat instruit pentru a da primul ajutor răniților și a se îngriji de ridicarea și transportarea lor de pe câmpul de luptă. – Din fr. sanitaire. adjectivsanitar

sanitár1 adj. m., pl. sanitári; f. sanitáră, pl. sanitáre adjectivsanitar

credit rapid online ifn

sanitár2 s. m., pl. sanitári adjectivsanitar

SANITÁR, -Ă adj. Care se referă la sănătatea publică, care are scopul de a întreține și a ocroti sănătatea. ♦ Punct sanitar = mică unitate de asistență medicală în întreprinderi sau în locuri de muncă izolate; agent sanitar (și s.m.) = persoană din cadrul personalului medical inferior care se ocupă cu îngrijirea bolnavilor (în special în mediul rural). ♦ (Despre vehicule) Care servește la transportarea bolnavilor și a răniților. // s.m. Ostaș care face parte din serviciul de îngrijire a răniților în armată. [< fr. sanitaire, cf. lat. sanitas – sănătate]. adjectivsanitar

SANITÁR, -Ă I. adj. 1. referitor la sănătate, la igiena publică. ♦ punct ~ = mică unitate de asistență medicală; agent ~ (și s. m.) = persoană din cadrul personalului medical inferior care se ocupă cu îngrijirea bolnavilor (în mediul rural). 2. (despre instalații) care servește la distribuirea, la evacuarea apei, la igiena unei locuințe. II. s. m. ostaș din serviciul de îngrijire a răniților în armată. (< fr. sanitaire) adjectivsanitar

* sanitár, -ă adj. (lat. sanitas, -átis, sănătate, cu suf. -ar; fr. sanitaire). Relativ la sănătatea publică: serviciu sanitar, poliția sanitară. Cordon sanitar, șir de soldațĭ pușĭ ca să oprească oameniĭ bolnavĭ de boale contagioase de a trece hotaru pin alt loc de cît pe unde e permis. S.m. Soldat saŭ ofițer din serviciu sanitar al armateĭ. adjectivsanitar

sanitar a. relativ la sănătate. ║ m. soldat dintr’o companie sanitară atașată la un regiment. V. serviciu. adjectivsanitar

SANITÁR, -Ă, sanitari, -e, adj., s. m. 1. Adj. Care se referă la sănătate, privitor la sănătate; (despre legi, măsuri, servicii etc.) destinat ocrotirii și îngrijirii sănătății publice. Serviciu sanitar.Punct sanitar = cea mai mică unitate de asistență medicală într-o instituție sau într-o localitate. Agent sanitar (și substantivat, m.) = persoană din cadrul personalului medical mediu al unui spital sau al unui serviciu medical, care se ocupă (în mediul rural) cu îngrijirea bolnavilor, cu executarea măsurilor de dezinfecție în cazuri de epidemii etc. Spirt sanitar = spirt folosit ca dezinfectant extern, impropriu pentru băut. 2. S. m. Soldat instruit pentru a da primul ajutor răniților și a se îngriji de ridicarea și transportarea lor de pe câmpul de luptă. – Din fr. sanitaire. adjectivsanitar

MÉDICO-SANITÁR, -Ă, medico-sanitari, -e, adj. Care are un caracter medical și sanitar, privitor la personalul medical și sanitar. – Medico- + sanitar. adjectivmedico-sanitar

médico-sanitár adj. m., pl. médico-sanitári; f. médico-sanitáră, pl. médico-sanitáre adjectivmedico-sanitar

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisanitar

sanitar  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sanitar sanitarul sanita sanitara
plural sanitari sanitarii sanitare sanitarele
genitiv-dativ singular sanitar sanitarului sanitare sanitarei
plural sanitari sanitarilor sanitare sanitarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z