reduceri si promotii 2018
Definitie sanctuar - ce inseamna sanctuar - Dex Online

sanctuar definitie

SANCTUÁR, sanctuare, s. n. (Adesea fig.) Loc într-un templu sau într-o biserică socotit sfânt și interzis profanilor; p. gener. locaș de cult. [Pr.: -tu-ar] – Din lat. sanctuarium, fr. sanctuaire. substantiv neutru sanctuar

SANCTUÁR s.n. 1. Edificiu consacrat ceremoniilor religioase; altar, loc sfânt. 2. (Fig.) Loc consacrat pentru un anumit lucru; loc inviolabil. [Pron. -tu-ar. / < lat. sanctuarium, cf. fr. sanctuaire]. substantiv neutru sanctuar

SANCTUÁR s. n. loc într-un templu sau într-o biserică consacrat ceremoniilor religioase; altar, loc sfânt. ◊ (fig.) loc inviolabil. (< lat. sanctuarium, fr. sanctuaire) substantiv neutru sanctuar

* sanctuár n., pl. e (lat. sanctuarium, d. sanctus, sfînt). Locu cel maĭ sfînt al unuĭ templu saŭ al uneĭ bisericĭ interzis profanilor. La Jidanĭ, partea cea maĭ secretă a templuluĭ din Ierusalim, în care se păstra arca alianțeĭ. Fig. Loc sfînt orĭ care inspiră respect: această casă e un sanctuar al onoriĭ. substantiv neutru sanctuar

sanctuár (sanc-tu-ar) s. n., pl. sanctuáre substantiv neutru sanctuar

sanctuar n. 1. locul cel mai sfânt al templului; 2. templu, edificiu consacrat ceremoniilor unei religiuni; 3. fig. azil venerat. substantiv neutru sanctuar

SANCTUÁR, sanctuare, s. n. Parte a unui lăcaș de cult unde se oficiază diferite ceremonii religioase, considerat ca loc sfânt; p. ext. orice lăcaș de cult, orice loc destinat ritualurilor în cinstea unei divinități. ♦ Fig. Loc inviolabil. [Pr.: -tu-ar] – Din lat. sanctuarium, fr. sanctuaire. substantiv neutru sanctuar

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului sanctuar

sanctuar   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sanctuar sanctuarul
plural sanctuare sanctuarele
genitiv-dativ singular sanctuar sanctuarului
plural sanctuare sanctuarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z