reduceri si promotii 2018
Definitie sancționare - ce inseamna sancționare - Dex Online

sancționare definitie

SANCȚIONÁRE, sancționări, s. f. Acțiunea de a sancționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. sancționa. substantiv feminin sancționare

SANCȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a sancționa și rezultatul ei; confirmare, pedepsire, sancțiune. [< sancționa]. substantiv feminin sancționare

sancționáre (sanc-ți-o-) s. f., g.-d. art. sancționắrii; pl. sancționắri substantiv feminin sancționare

SANCȚIONÁRE, sancționări, s. f. Acțiunea de a sancționa și rezultatul ei. [Pr.: -ți-o-] – V. sancționa. substantiv feminin sancționare

SANCȚIONÁ vb. I. tr. 1. A aproba, a confirma, a întări o lege, o dispoziție etc. printr-o semnătură autorizată. 2. A pedepsi. [< fr. sanctionner]. verb tranzitiv sancționa

SANCȚIONÁ vb. tr. 1. a confirma, a întări o lege, o dispoziție printr-o semnătură autorizată; a ratifica. 2. a aplica o sancțiune (2). (< fr. santionner) verb tranzitiv sancționa

sancționá (a ~) (sanc-ți-o-) vb., ind. prez. 3 sancționeáză verb tranzitiv sancționa

sancționà v. a da sancțiune, a confirma. verb tranzitiv sancționà

SANCȚIONÁ, sancționez, vb. I. Tranz. 1. A aproba, a confirma, a întări o lege, o dispoziție, un act printr-o semnătură autorizată, pentru a-i da valabilitate; p. gener. a încuviința, a statornici, a consfinți. 2. A aplica o sancțiune (2); a pedepsi. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. sanctionner. verb tranzitiv sancționa

* sancționéz v. tr. (d. sancțiune; fr. sanctionner). Daŭ sancțiune, confirm, întăresc: a sancționa o lege. Pedepsesc, aplic o sancțiune: l-a sancționat. verb tranzitiv sancționez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului sancționare

sancționare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sancționare sancționarea
plural sancționări sancționările
genitiv-dativ singular sancționări sancționării
plural sancționări sancționărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z