salva definitie
- Vezi aici mai multe sinonimesalva
- Vezi aici mai multe rimesalva
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cusa
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cusal
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuva
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina culva
sálvă (serie de lovituri de tun) s. f., g.-d. art. sálvei; pl. sálve substantiv femininsalvă
salvă f. descărcare de tunuri în semn de onoare sau de bucurie; fig. o salvă de aplauze. substantiv femininsalvă
SÁLVĂ, salve, s. f. (Mil.) (Serie de) lovituri (de tun, de pușcă) trase simultan. – Din fr. salve. substantiv femininsalvă
SÁLVĂ s.f. Serie de lovituri, de descărcări ale unei arme de foc. ◊ Salvă de salut = salvă trasă, fără proiectile, în diferite ocazii festive. [< fr. salve, it. salva]. substantiv femininsalvă
SÁLVĂ s. f. serie de lovituri trase simultan cu două sau mai multe arme de foc. ♦ ~ de salut = salvă trasă fără proiectile, în diferite ocazii festive. (< fr. salve) substantiv femininsalvă
* sálvă f., pl. e (fr. salve, d. it. salva). Descărcătură de maĭ multe arme, deodată în onoarea cuĭva saŭ ca exercițiŭ saŭ la bătălie: salve de puștĭ, de tunurĭ. Fig. O salvă de aplauze, o izbucnire de aplauze. substantiv femininsalvă
SÁLVĂ, salve, s. f. (Mil.) (Serie de) lovituri (de tun, de pușcă) trase simultan din mai multe guri de foc. – Din fr. salve. substantiv femininsalvă
SALVÁ, salvez, vb. I. Tranz. și refl. A scăpa pe cineva sau a izbuti să scape singur dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură etc. ◊ Expr. (Tranz.) A salva situația = a reuși să îndrepte o situație grea, neplăcută; a face față unei situații. A salva aparențele = a da unui lucru, unei situații etc. o înfățișare capabilă să ascundă un rău lăuntric. – Din lat., it. salvare. verb tranzitivsalva
SALVÁ vb. I. tr. A scăpa, a scoate (pe cineva sau ceva) din primejdie, din încurcătură etc. ♦ A salva aparențele = a face față; a ascunde realitatea prezentând numai aspectul voit. ♦ refl. A se scăpa singur dintr-o primejdie. [< lat. salvare, cf. it. salvare]. verb tranzitivsalva
SALVÁ vb. I. tr. a scăpa, a scoate din primejdie, din încurcătură etc. ♦ a ~ aparențele = a face față; a ascunde realitatea prezentând numai aspectul voit. II. refl. a se scăpa singur dintr-o primejdie. (< lat., it. salvare) verb tranzitivsalva
salvá (a ~) vb., ind. prez. 3 salveáză verb tranzitivsalva
salvà v. a mântui, a scăpa. verb tranzitivsalvà
salvá (salvéz, salvát), vb. – A scăpa, a se elibera. Lat. salvare (sec. XIX). – Der. salvă, s. f., din fr. salve; salvator, s. m., din lat. salvator (se.c XIX); salv-conduct, s. n., din fr. sauf-conduit; salvare, s. f. (scăpare; mîntuire; casă de ajutor). verb tranzitivsalva
SALVÁ, salvez, vb. I. Tranz. și refl. A scăpa pe cineva sau a reuși să scape singur dintr-o primejdie, dintr-o încurcătură etc. ◊ Expr. (Tranz.) A salva situația = a reuși să îndrepte o situație grea, neplăcută; a face față unei situații. A salva aparențele = a da unui lucru, unei situații etc. o înfățișare capabilă să ascundă un rău lăuntric. – Din lat., it. salvare. verb tranzitivsalva
* salvéz v. tr. (lat. it. salvare, fr. sauver). Mîntuĭ, scap, scot din pericul: a salva pe cineva de la naufragiŭ, a salva un bolnav, Hristos a salvat lumea, a salva onoarea. Scuz, fac să fie ĭertat: fondu acesteĭ cărțĭ salvează forma. A salva aparențele, a nu lăsa să ĭasă la iveală părțile urîte. verb tranzitivsalvez
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluisalva
| salva substantiv feminin | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)salva | salvare | salvat | salvând | singular | plural | ||
| salvând | salvați | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | salvez | (să)salvez | salvam | salvai | salvasem | |
| a II-a (tu) | salvezi | (să)salvezi | salvai | salvași | salvaseși | ||
| a III-a (el, ea) | salvează | (să)salvai | salva | salvă | salvase | ||
| plural | I (noi) | salvăm | (să)salvăm | salvam | salvarăm | salvaserăm | |
| a II-a (voi) | salvați | (să)salvați | salvați | salvarăți | salvaserăți | ||
| a III-a (ei, ele) | salvează | (să)salveze | salvau | salvară | salvaseră | ||