SALÓN s.n. 1. Cameră frumos mobilată în care se primesc musafiri. 2. Sală publică în care se organizează baluri, reuniuni etc. ♦ Sală în care se organizează expoziții de pictură, de sculptură etc.; (p. ext.) expoziția însăși. ◊ Salon literar = loc de reuniune în scopul unor discuții, de obicei literare și filozofice. 3. Cameră mare cu paturi pentru bolnavi într-un spital. [Pl. -oane. / < fr. salon, cf. it. salone]. substantiv neutru salon
SALÓN s. n. 1. cameră frumos mobilată în care se primesc musafiri. 2. sală publică în care se organizează baluri, reuniuni etc. ◊ sală în care se organizează expoziții de pictură, de sculptură etc.; (p. ext.) expoziția însăși. 3. cenaclu literar, artistic, filozofic etc. 4. sală în care se desfășoară unele activități profesionale destinate publicului. 5. cameră mare cu paturi pentru bolnavi într-un spital. (< fr. salon) substantiv neutru salon
salon,1 saloane s. n. (intl., înv.) închisoare. substantiv neutru salon
salon2 adj. invar. (d. oameni) bun, cumsecade, înțelegător; pe care se poate conta. substantiv neutru salon
SALÓN, saloane, s. n. 1. Încăpere într-o locuință destinată primirii musafirilor. 2. Sală în care au loc festivități, baluri, serbări publice etc. ♦ Sală în care se organizează expoziții periodice de pictură, sculptură etc.; p. ext. expoziția din această sală. ♦ Reuniune cu caracter cultural, artistic, monden etc. 3. Cameră cu mai multe paturi, în care sunt ținuți și îngrijiți bolnavii într-un spital. – Din fr. salon. substantiv neutru salon
* salón n., pl. oane (fr. salon, d. it. salone, sală mare). Cameră rezervată primiriĭ musafirilor. Cameră spațioasă: o serată în saloanele palatuluĭ. Galerie în care se expun anual lucrările de pictură și sculptură la Paris: a ți se primi un tabloŭ în Salon. A fi primit în saloane, a fi primit în buna societate. substantiv neutru salon
salón s. n., pl. saloáne substantiv neutru salon
ȘALÓN s.n. v. chalon. substantiv neutru șalon
șalón n., pl. urĭ (cp. cu șaliŭ). Vechĭ. Un fel de pînză de bumbac neagră, cam asemenea cu brunelu, din care se făceaŭ ghete bătrîneștĭ. substantiv neutru șalon
salon n. 1. sală în care se primește oaspeți; 2. societate bună: e primit în toate saloanele; 3. expoziție anuală de pictură și sculptură (la Paris). substantiv neutru salon
SALÓN, saloane, s. n. 1. încăpere într-o locuință destinată primirii musafirilor. 2. Sală în care au loc festivități, baluri, serbări publice etc. ♦ Sală în care se organizează expoziții periodice de pictură, sculptură etc.; p. ext. expoziția din această sală. ♦ Reuniune cu caracter cultural, artistic, monden etc. 3. Cameră cu mai multe paturi, în care sunt ținuți și îngrijiți bolnavii într-un spital. – Din fr. salon. substantiv neutru salon
băiat salon / solvabil expr. persoană dispusă să dea mită pentru a-și rezolva problemele. substantiv neutru băiatsalon
salon substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | salon | salonul |
plural | saloane | saloanele | |
genitiv-dativ | singular | salon | salonului |
plural | saloane | saloanelor |