sacrifica definitie

* sacrifíc, a -á v. tr. (lat. sacri-fico, -ficáre, d. sacer, sacru, și facere, a face. V. edi-fic). Jertfesc, ofer victime zeilor (cum făceaŭ vechiĭ Grecĭ și Romanĭ ș.a.). Fig. Renunț de bună voĭe la un folos: a-țĭ sacrifica interesele pentru un amic, a-țĭ sacrifica averea pentru creșterea copiilor. V. intr. Mă devotez absolut: a te sacrifica familiĭ, patriiĭ (saŭ p. patrĭe). verb tranzitivsacrific

SACRIFICÁ vb. I. tr. 1. (Ant.) A jertfi, a aduce ca prinos divinității animale (sau chiar oameni). 2. A ucide un animal pentru anumite scopuri științifice sau pentru consumul public. 3. refl. A renunța la ceva sau la cineva în favoarea altcuiva sau pentru a obține ceva. ♦ A se jertfi; a se devota. [P.i. sacrífic, 3,6 -că. / cf. it., lat. sacrificare, fr. sacrifier]. verb tranzitivsacrifica

SACRIFICÁ vb. I. tr. 1. (ant.) a jertfi, a aduce ca prinos divinității animale (sau chiar oameni). 2. a ucide un animal pentru scopuri științifice sau pentru consum. II. refl. a renunța la ceva sau la cineva. ◊ a se jertfi; a se devota. (< lat. sacrificare, fr. sacrifier) verb tranzitivsacrifica

sacrificà v. a (se) jertfi. verb tranzitivsacrificà

sacrificá (a ~) (sa-cri-) vb., ind. prez. 3 sacrífică; conj. prez. 3 să sacrífice verb tranzitivsacrifica

SACRIFICÁ, sacrific, vb. I. 1. Tranz. și refl. A renunța la cineva sau la ceva în favoarea altcuiva ori în numele unui scop. ♦ Refl. A se devota pentru cineva sau ceva până la jertfirea de sine. 2. Tranz. A ucide animale în scopuri științifice sau pentru consumul public. ♦ (în Antichitate) A jertfi animale (uneori oameni), după anumite ritualuri, ca prinos adus divinității. – Din lat. sacrificare, fr. sacrifier. verb tranzitivsacrifica