SACRALIZÁ vb. I. tr. A atribui un caracter sacru unui lucru profan. [< fr. sacraliser]. verb tranzitivsacraliza
SACRALIZÁ vb. tr. a atribui unui lucru profan caracter sacru. (< fr. sacraliser) verb tranzitivsacraliza
*sacralizá (a ~) (sa-cra-) vb., ind. prez. 3 sacralizeáză verb tranzitivsacraliza
SACRALIZÁ, sacralizez, vb. I. Tranz. A atribui caracter sacru unui lucru profan. – Din fr. sacraliser. verb tranzitivsacraliza
sacraliza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)sacraliza | sacralizare | sacralizat | sacralizând | singular | plural | ||
sacralizând | sacralizați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | sacralizez | (să)sacralizez | sacralizam | sacralizai | sacralizasem | |
a II-a (tu) | sacralizezi | (să)sacralizezi | sacralizai | sacralizași | sacralizaseși | ||
a III-a (el, ea) | sacralizează | (să)sacralizai | sacraliza | sacraliză | sacralizase | ||
plural | I (noi) | sacralizăm | (să)sacralizăm | sacralizam | sacralizarăm | sacralizaserăm | |
a II-a (voi) | sacralizați | (să)sacralizați | sacralizați | sacralizarăți | sacralizaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | sacralizează | (să)sacralizeze | sacralizau | sacralizară | sacralizaseră |