sacou definitie

SACÓU s.n. Veston, haină bărbătească. [< germ. Sakko]. substantiv neutrusacou

SACÓU s. n. veston, haină bărbătească (mai largă). (< germ. Sakko) substantiv neutrusacou

a face (cuiva) un sacou expr. (friz.) a tăia un client cu briciul pe ambii obraji. substantiv neutruaface

* sacóŭ n., pl. urĭ (pe cale fr., d. it. sacco, un fel de stofă groasă de lînă; vestito de sacco, îmbrăcat în stofa asta). Barb. Surtuc, haĭnă bărbătească orășenească scurtă care se poartă peste cămașă saŭ peste vestă. substantiv neutrusacoŭ

sacóu s. n., art. sacóul; pl. sacóuri substantiv neutrusacou

sacou n. gheroc fără despărțituri în spate. substantiv neutrusacou

SACÓU, sacouri, s. n. Haină (bărbătească) mai lejeră. – Din germ. Sakko. substantiv neutrusacou