sacadă definitie

SACÁDĂ s.f. (Rar) Mișcare bruscă, neregulată, sacadată. [< fr. saccade, cf. v.fr. saquer – a trage]. substantiv femininsacadă

SACÁDĂ s. f. mișcare bruscă, neregulată, sacadată. (< fr. saccade) substantiv femininsacadă

* sacádă f., pl. e (fr. saccade, cuv. de origine it., poate d. zuccata, lovitură cu capu). Mișcare bruscă. Fig. Sacadă oratorială. – Curat. rom. zmuncitură. substantiv femininsacadă

sacádă (livr.) s. f., g.-d. art. sacádei; pl. sacáde substantiv femininsacadă

sacadă f. mișcare bruscă și neregulată: fig. sacade oratorice CAR. (= fr. saccade). substantiv femininsacadă

SACÁDĂ, sacade, s. f. (Livr.) Mișcare sacadată; sunet sacadat. – Din fr. saccade. substantiv femininsacadă

SACADÁ vb. intr. a vorbi, a acționa, a se manifesta sacadat. (< fr. saccader) verbsacada

sacadá (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 3 sacadeáză verbsacada

SACADÁ, sacadez, vb. I. Intranz. (Livr.) A vorbi sau a acționa cu întreruperi bruște și dese (la intervale regulate). – Din fr. saccader. verbsacada

* sacadéz v. tr. (fr. saccader, d. saccade, sacadă). Opresc brusc și des: a sacada un cal. Fig. Sacadez vorba, vorbesc cu oprirĭ prea dese, cu fraze prea scurte. – Curat rom. zmuncesc. verbsacadez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisacadă

sacadă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular saca sacada
plural sacade sacadele
genitiv-dativ singular sacade sacadei
plural sacade sacadelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z