www.ReduPedia.ro
Definitie saca - ce inseamna saca - Dex Online

saca definitie

sacá (sacále), s. f.1. Butoi pe două roți, pentru transportat apa. – 2. (Arg.) Trăsură de închiriat. Tc. (arab.) saka „sacagiu” (Roesler; Șeineanu, II, 304; Ronzevalle 99), cf. sb. saka, ngr. σαϰϰᾶς, sp. azacán.Der. sacagiu, s. m. (apar); sacabaș, s. m. (șeful sacagiilor), din tc. saka bași. substantiv feminin saca

sacá f. (turc. [d. ar.] saka, îld. sak-ka, care duce apă; sîrb. rut. saka; sp. azacaya., conduct de apă, d. ar. as-saqqâ, sacagiŭ). Putină saŭ butoĭ pus pe doŭă saŭ patru roate trase de un cal saŭ doĭ și care servește la dus apă. Fig. Iron. Dop de saca, om scund și gros. substantiv feminin saca

sacá s. f., art. sacáua, g.-d. art. sacálei; pl. sacále, art. sacálele substantiv feminin saca

sacà f. butoiu pe două roate tras de un cal pentru cărat apă (dela vad sau dela o cișmea): aducea apă cu sacaua dela Filaret; dop de saca, bondoc. [Turc. SAKA, sacagiu (românește s’a substituit numelui de agent vasul ce-l mână)]. substantiv feminin sacà

SACÁ, sacale, s. f. Butoi așezat pe un suport cu două sau cu patru roți, cu care în trecut se transporta apa de la fântână sau de la râu. – Din tc. saka „sacagiu”. substantiv feminin saca

sacá-báș m. (turc. saká-bașý). Vechĭ. Capu sacagiilor. substantiv feminin sacabaș

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului saca

saca   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular saca sacaua
plural sacale sacalele
genitiv-dativ singular sacale sacalei
plural sacale sacalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z