SABOTÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care sabotează. [Cf. fr. saboteur]. substantiv masculin și femininsabotor
SABOTÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care sabotează. (< fr. saboteur) substantiv masculin și femininsabotor
sabotór s. m., pl. sabotóri substantiv masculin și femininsabotor
SABOTÓR, -OÁRE, sabotori, -oare, s. m. și f. Persoană care sabotează. – Din fr. saboteur. substantiv masculin și femininsabotor
sabotoáre s. f., g.-d. art. sabotoárei; pl. sabotoáre substantiv masculin și femininsabotoare
sabotor substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | sabotor | sabotorul | sabotoare | sabotoarea |
plural | sabotori | sabotorii | sabotoare | sabotoarele | |
genitiv-dativ | singular | sabotor | sabotorului | sabotoare | sabotoarei |
plural | sabotori | sabotorilor | sabotoare | sabotoarelor |