sabotaj definitie

SABOTÁJ s.n. Distrugere, stricare conștientă a unui lucru, a unei mașini etc. pentru a zădărnici o acțiune, un proces etc.; împiedicarea, frânarea intenționată a realizării unui lucru, a unei acțiuni. [< fr. sabotage]. substantiv neutrusabotaj

SABOTÁJ s. n. distrugere, stricare conștientă a unui lucru, a unei mașini etc., pentru a zădărnici o acțiune, un proces etc. (< fr. sabotage) substantiv neutrusabotaj

* sabotáj n., pl. e (fr. sabotaje). Acțiunea de a sabota. substantiv neutrusabotaj

sabotáj s. n., pl. sabotáje substantiv neutrusabotaj

sabotaj n. apucătură necinstită a lucrătorilor cari intențional deteriorează materialul stăpânului lor. substantiv neutrusabotaj

SABOTÁJ, sabotaje, s. n. Acțiune având ca scop împiedicarea bunului mers al unei activități, în special frânarea desfășurării normale a unui proces de producție. – Din fr. sabotage. substantiv neutrusabotaj

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisabotaj

sabotaj  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sabotaj sabotajul
plural sabotaje sabotajele
genitiv-dativ singular sabotaj sabotajului
plural sabotaje sabotajelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z