SABORDÁ vb. I. tr. A scufunda intenționat propria navă pentru a nu cădea în mâinile inamicului. [< fr. saborder]. verb tranzitivsaborda
SABORDÁ vb. tr. a scufunda intenționat propria navă pentru a nu se zdrobi de stânci sau a nu fi capturată de inamic. (< fr. saborder) verb tranzitivsaborda
sabordá (a ~) vb., ind. prez. 3 sabordeáză verb tranzitivsaborda
SABORDÁ, sabordez, vb. I. Tranz. A scufunda propria navă (pentru a nu o lăsa în mâinile dușmanului). ♦ A găuri corpul unei nave scufundate spre a-i putea scoate încărcătura. – Din fr. saborder. verb tranzitivsaborda
saborda verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)saborda | sabordare | sabordat | sabordând | singular | plural | ||
sabordând | sabordați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | sabordez | (să)sabordez | sabordam | sabordai | sabordasem | |
a II-a (tu) | sabordezi | (să)sabordezi | sabordai | sabordași | sabordaseși | ||
a III-a (el, ea) | sabordează | (să)sabordai | saborda | sabordă | sabordase | ||
plural | I (noi) | sabordăm | (să)sabordăm | sabordam | sabordarăm | sabordaserăm | |
a II-a (voi) | sabordați | (să)sabordați | sabordați | sabordarăți | sabordaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | sabordează | (să)sabordeze | sabordau | sabordară | sabordaseră |