SABLATÓR, -OÁRE, sablatori, -oare, s. m. și f. Muncitor calificat în sablare. – Sabla + suf. -tor. substantiv masculin și femininsablator
sablator substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | sablator | sablatorul | sablatoare | sablatoarea |
plural | sablatori | sablatorii | sablatoare | sablatoarele | |
genitiv-dativ | singular | sablator | sablatorului | sablatoare | sablatoarei |
plural | sablatori | sablatorilor | sablatoare | sablatoarelor |