sabir definitie

SABÍR s.n. Limbă de circulație în bazinul mediteranean, compusă pe baza unui lexic italo-spaniol și cuvinte arabe. [< fr., it. sabir, cf. sp. saber – a ști]. substantiv neutrusabir

SABÍR s. n. limbă de circulație la bazinul mediteranean, compusă pe baza unui lexic italo-spaniol având și cuvinte arabe. (< fr. sabir) substantiv neutrusabir

!sabír s. n., pl. sabíruri substantiv neutrusabir

SABÍR s. n. Limba mixtă, rudimentară ca vocabular și structură gramaticală, care se vorbește în porturile Mării Mediterane și care conține cuvinte din franceză, provensală, spaniolă, greacă, catalană, italiană și arabă. – Din fr. sabir. substantiv neutrusabir

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluisabir

sabir  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sabir sabirul
plural sabiruri sabirurile
genitiv-dativ singular sabir sabirului
plural sabiruri sabirurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z