reduceri si promotii 2018
Definitie săltare - ce inseamna săltare - Dex Online

săltare definitie

SĂLTÁRE, săltări, s. f. Acțiunea de a (se) sălta.V. sălta. substantiv feminin săltare

săltáre s. f., g.-d. art. săltắrii; pl. săltắri substantiv feminin săltare

SĂLTÁRE, săltări, s. f. Acțiunea de a (se) sălta.V. sălta. substantiv feminin săltare

ȘÁLTĂR s.n. Întrerupător electric; comutator. [< germ. Schalter]. substantiv neutru șaltăr

ȘÁLTĂR s. n. comutator. (< germ. Schalter) substantiv neutru șaltăr

șáltăr s. n., pl. șáltăre substantiv neutru șaltăr

ȘÁLTĂR, șaltăre, s. n. Întrerupător electric; comutator. – Din germ. Schalter. substantiv neutru șaltăr

SALTÁR s. n. v. sertar. substantiv neutru saltar

saltár V. sertar. substantiv neutru saltar

sertár n., pl. e (ngr. syrtárí). Munt. Cutie fără capac care se trage și se împinge la o masă orĭ la un dulap: scrinu e o mobilă compusă din 3-4 sertare marĭ. — În Munt. maĭ des cutie. În Mold. saltar, maĭ vechĭ săltar (ca tulbure din turbure și talhar din tîlhar). V. cecmegea și tronecĭ. substantiv neutru sertar

SALTÁR s. n. v. sertar. substantiv neutru saltar

2) salt, a săltá v. intr. (lat. saltare, frecŭentativu d. salire, saltum, a sări; it. saltare, pv. sautar, fr. sauter, sp. pg. saltar. V. sar 2). Sar puțin și des: dansatoriĭ săltaŭ în vals, călărețiĭ săltaŭ în trap, luntrea sălta pe valurĭ. A-țĭ sălta inima de bucurie, a fi foarte vesel. Fam. Saltă comerțu, negoțu merge bine, afacerile merg bine. V. tr. Fac să sară puțin și des: bunicu îșĭ sălta nepoțiĭ pe genunchĭ. V. refl. Mă ridic, mă dezvolt, cresc, prind putere: copiiĭ s’aŭ maĭ săltat. verb tranzitiv salt

SĂLTÁ, salt, vb. I. I. 1. Intranz. și refl. (Despre ființe) A face un salt (sau salturi repetate); a sări. ◊ Expr. (Intranz.) A-i sălta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresări de bucurie, a se bucura mult. ♦ A se ridica (puțin) de la pământ, a se înălța în picioare pentru a se urca undeva. 2. Intranz. (Despre lucruri) A se mișca (repetat) de jos în sus sub impulsul unei forțe din afară. ♦ (Despre ape, valuri) A fi agitat, a se învolbura; a clocoti. 3. (Despre ființe și despre lucruri) A se mișca, a se deplasa în salturi. ♦ (Despre oameni) A merge sprinten. ♦ (Rar) A dansa. 4. Intranz. A trece peste ceva printr-un salt. ♦ A sări, a țâșni de undeva; a se ivi, a răsări (pe neașteptate și sărind). Izvoare saltă de sub piatră. ♦ A se ridica în înălțime, a se înălța în văzduh. II. Tranz. A mișca, a deplasa din loc ridicând (ușor) în sus. ♦ Tranz., refl. și intranz. Fig. A(-și) îmbunătăți situația materială, socială. ♦ Refl. Fig. (Despre copii și plante) A crește în înălțime, a se înălța. – Lat. saltare. verb tranzitiv sălta

săltá (sált, săltát), vb.1. A țopăi, a zburda. – 2. A tresări. – 3. A se înălța, a se ridica. – 4. A sări, a veni în ajutor. – 5. (Refl.) A scăpa de necaz. – 6. (Refl.) A se mări, a crește. Lat. saltāre (Pușcariu 1503; REW 7551) cf. it. saltare, prov. sautar, fr. sauter, cat., sp., port. saltar.Der. salt, s. n. (săritură, hop), deverbal, fără circulație populară (ALR, II, 45; Iordan, BF, VII, 391); săltăreț, adj. (care saltă, sprinten; ritmat, vioi); săltător, adj. (săltăreț); săltătură, s. f. (salt, hop). verb tranzitiv sălta

sălta, salt v. t. 1. a fura. 2. a lua mită. 3. a aresta, a închide. 4. (cart.) a câștiga un pot substanțial. verb tranzitiv sălta

săltá (a ~) vb., ind. prez. 3 sáltă verb tranzitiv sălta

săltà v. 1. a sări cu putere și de multe ori: a sălta pe cal; 2. a se juca cu corpul, a sări după măsură: cei vechi cântau și săltau la toate ceremoniile religioase; 3. fig. a crește: îi săltă inima de bucurie; 4. a se ridica, a se face mai mare: când s’au mai săltat ISP. [Lat. SALTARE]. verb tranzitiv săltà

SĂLTÁ, salt, vb. I. I.1. Intranz. și refl. (Despre ființe) A face un salt (sau salturi repetate); a sări. ◊ Expr. (Intranz.) A-i sălta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresări de bucurie, a se bucura mult. ♦ A se ridica (puțin) de la pământ, a se înălța în picioare pentru a se urca undeva. 2. Intranz. (Despre lucruri) A se mișca (repetat) de jos în sus sub impulsul unei forțe din afară. ♦ (Despre ape, valuri) A fi agitat, a se învolbura; a clocoti. 3. (Despre ființe și despre lucruri) A se mișca, a se deplasa în salturi. ♦ (Despre oameni) A merge sprinten. ♦ (Rar) A dansa. 4. Intranz. A trece peste ceva printr-un salt. ♦ A sări, a țâșni de undeva; a se ivi, a răsări (pe neașteptate și sărind). Izvoare saltă de sub piatră. ♦ A se ridica în înălțime, a se înălța în văzduh. II. Tranz. A mișca, a deplasa din loc ridicând (ușor) în sus. ♦ Tranz., refl. și intranz. Fig. A (-și) îmbunătăți situația materială, socială. ♦ Refl. Fig. (Despre copii și plante) A crește în înălțime, a se înălța. – Lat. saltare. verb tranzitiv sălta

a sălta ploconul expr. (intl.) a fura un lucru la îndemână / nepăzit. verb tranzitiv asăltaploconul

a sălta în laterală expr. (intl.) a fura dintr-un buzunar exterior al victimei. verb tranzitiv asăltaînlaterală

a sălta gălbenușul expr. (intl.) a lua partea cea mai însemnată a unui câștig. verb tranzitiv asăltagălbenușul

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului săltare

săltare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular săltare săltarea
plural săltări săltările
genitiv-dativ singular săltări săltării
plural săltări săltărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z