SĂLCÍU, -ÍE, sălcii, adj. 1. (Despre apă) Care are un gust neplăcut, puțin sărat, leșios. 2. (Despre mâncăruri, băuturi, alimente) Care nu are gust bun, care nu este gustos, nepotrivit ca gust; (despre gust) fad, leșios. – Salcie1 + suf. -iu. adjectiv sălciu
sălcíu adj. m., f. sălcíe; pl. m. și f. sălcíi adjectiv sălciu
sălcíŭ, -íe adj. (d. salcie pin aluz. la gustu eĭ saŭ poate și la gustu frunzelor de salcie 1. Cp. și cu it. salcigno, care se zice și despre lemnu ațos, despre carnea ațoasă și despre pînea răŭ coaptă). De un gust alcalin și neplăcut: fîntînă cu apă sălcie. Fig. Nesărat: om. gust sălciŭ. adjectiv sălciŭ
SĂLCÍU, -ÍE, sălcii, adj. 1. (Despre apă) Care are un gust neplăcut, puțin sărat, leșios. 2. (Despre mâncăruri, băuturi, alimente) Care nu are gust bun, care nu este gustos, nepotrivit ca gust; (despre gust) fad, leșios. – Salcie1 + suf. -iu. adjectiv sălciu
sălciu | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | sălciu | sălciul | sălcie | sălcia |
plural | sălcii | sălciii | sălcii | sălciile | |
genitiv-dativ | singular | sălciu | sălciului | sălcii | sălciei |
plural | sălcii | sălciilor | sălcii | sălciilor |