răcituri definitie

răciturĭ f. pl. (d. răcit, răcesc). Mold. Gelatină de carne, piftie. V. rasol. substantiv femininrăciturĭ

răcitúră, -i, s.n. – (gastr.) Piftie; aituri. Pentru a se închega, supa de piftie se ține la rece, în camera în care nu se face foc. – Din răci, rece (< lat. recens „proaspăt, recent„) + -tură. substantiv femininrăcitură

răcitúră s. f., g.-d. art. răcitúrii; pl. răcitúri substantiv femininrăcitură

răcitură f. pl. mâncări reci. substantiv femininrăcitură

RĂCITÚRĂ, răcituri, s. f. (Mai ales la pl.) Piftie (1). – Răci + suf. -tură. substantiv femininrăcitură