răchitár (fluture) s. m., pl. răchitári substantiv masculinrăchitar
RĂCHITÁR, răchitari, s. m. Fluture de noapte de culoare brumărie, a cărui larvă se dezvoltă în tulpina pomilor, găurindu-le lemnul (Cossus cossus). – Răchită + suf. -ar. substantiv masculinrăchitar
răchitar | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | răchitar | răchitarul |
plural | răchitari | răchitarii | |
genitiv-dativ | singular | răchitar | răchitarului |
plural | răchitari | răchitarilor |