reduceri si promotii 2018
Definitie ruptoare - ce inseamna ruptoare - Dex Online

ruptoare definitie

RUPTOÁRE s. f. 1. ♦ Înțelegere asupra prețului de vânzare-cumpărare. substantiv feminin ruptoare

RUPTOÁRE s.f. ~ 2. Expr. Ruptoarea prețului = fixarea, stabilirea, ruperea prețului; v. rupt1. 3. (Învechit, în construcție cu verbul a face) Început, primul pas. Îi ucid fără cruțare, scăpând pe al lor căpitan. Ruptoarea era făcută; sângele cursese. substantiv feminin ruptoare

ruptoáre, ruptori, s.f. – (med.) În expr. ruptoare de apă = diabet. Descântec de ruptoare de apă: „Se ia într-un vas curat apă din vale sau din râu, dar din acel loc unde se învârtește apa îndărăpt, sau cum se zice, unde este vâltoare; apoi să mai ia nouă mlădițe de măr dulce și să le legi într-un mănunchi laolaltă, și cu acele, mestecând apa, să zici (...)” (Bârlea 1924: 360). – Din rupt + -oare. substantiv feminin ruptoare

ruptoáre f., pl. orĭ. Ruptă (bir fix). Învoĭală în care cîștigu saŭ perderea îl privește pe cel ce primește baniĭ. Ruptură (propriŭ și fig.). substantiv feminin ruptoare

ruptoáre (înv., reg.) s. f., g.-d. art. ruptórii substantiv feminin ruptoare

ruptoare f. 1. învoeală: ruptoarea era făcută OD.; 2. preț fixat prin învoeală: ruptoarea vinului. substantiv feminin ruptoare

RUPTOÁRE s. f. (înv. și reg.) 1. Rupt2 (II). 2. (în expr.) Ruptoarea prețului = ruperea prețului. 3. (înv.) Început, primul pas. – Rupt2 + suf. -oare. substantiv feminin ruptoare

ruptór s. n., pl. ruptoáre substantiv neutru ruptor

RUPTÓR s.n. Întrerupător electric comandat la distanță, al cărui element mobil de contact are ca poziție de repaus poziția corespunzătoare închiderii circuitului. [Pl. -oare, (s.m.) -ori. / cf. fr. rupteur]. substantiv neutru ruptor

RUPTÓR s. n. întrerupător care deschide și menține deschis un circuit electric, sub acțiunea și pe durata exercitării unei comenzi din exterior. (< fr. rupteur) substantiv neutru ruptor

RUPTÓR, ruptoare, s. n. Aparat electric care deschide și menține deschis un circuit electric, sub acțiunea și pe durata unei comenzi din exterior. – Din fr. rupteur. substantiv neutru ruptor

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului ruptoare

ruptoare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ruptoare ruptoarea
plural
genitiv-dativ singular ruptori ruptorii
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z