*ruginíu2 s. n., art. ruginíul adjectivruginiu
ruginiu a. roșiatic: grâu ruginiu. adjectivruginiu
RUGINÍU, -ÍE, ruginii, adj., s. n. 1. Adj. De culoarea ruginii. 2. S. n. Culoare ruginie (1); arămiu. – Rugină + suf. -iu. adjectivruginiu
ruginiu adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | ruginiu | ruginiul | ruginie | ruginia |
plural | ruginii | ruginiii | ruginii | ruginiile | |
genitiv-dativ | singular | ruginiu | ruginiului | ruginii | ruginiei |
plural | ruginii | ruginiilor | ruginii | ruginiilor |