rubiacee definitie

RUBIACÉE s.f.pl. Familie de plante erbacee cu frunzele înguste așezate în mănunchi și cu flori, din care se extrag materii colorante și medicamentoase; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -bi-a-ce-e, sg. invar. / < fr. rubiacées]. substantiv feminin rubiacee

RUBIACÉE s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, lemnoase sau erbacee, cu frunze înguste în mănunchi și cu flori hermafrodite gamopetale, dispuse în racem sau cimă. (< fr. rubiacées) substantiv feminin rubiacee

*rubiacéŭ, -ée adj. (d. lat. rubĭa, roĭbă). Bot. Din familia roĭbeĭ. S. f. pl. O familie de plante dicotiledonate care au proprietățĭ tinctoriale saŭ medicinale, ca roĭba, chinchina, drăgaĭca, turița ș. a. substantiv feminin rubiaceŭ

rubiacée (-bi-a-) s. f., art. rubiacéea, g.-d. art. rubiacéei; pl. rubiacée substantiv feminin rubiacee

RUBIACÉE, rubiacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate, cu frunze înguste, situate mai multe la un nod, cu flori mici grupate în inflorescențe bogate; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -bi-a-ce-e] – Din fr. rubiacée. substantiv feminin rubiacee