rotmistru definitie

credit rapid online ifn

rótmistru m. (pol. rótmistrz, rus. rótmistr, d. germ. ritt-meister, maestru de călărie, căpitan de călărime. V. vagmistru). Vechĭ. Căpitan de cavalerie la Leșĭ. – Și róhm- și -maĭstru. substantiv masculinrotmistru

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluirotmistru

rotmistru  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rotmistru rotmistrul
plural rotmiștri rotmiștrii
genitiv-dativ singular rotmistru rotmistrului
plural rotmiștri rotmiștrilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z