rotacism definitie

credit rapid online ifn

ROTACÍSM s.n. Fenomen fonetic constând în transformarea lui n intervocalic în r. [< fr. rhotacisme, cf. gr. rhotakismos]. substantiv neutrurotacism

ROTACÍSM s. n. fenomen fonetic, constând în transformarea unei consoane intervocalice în r; (în limba română) transformarea în r a lui n intervocalic în cuvinte moștenite din latină. (< fr. rhotacisme) substantiv neutrurotacism

credit rapid online ifn

*rotacízm n., pl. e (vgr. rotakismós, d. rô, litera R). Gram. Deasă întrebuințare a luĭ R saŭ prefacerea unuĭ sunet în R. – Rotacizmu există în toate dialectele româneștĭ, dar maĭ ales la Istrienĭ, care zic: Rumărĭ, bire, spur, ura îld. Românĭ, bine, spun, una. Exemple de la Dacoromânĭ: fereastră (lat. fenestra), mărunt și cărunt (îld. *mănunt și *cănunt), ferferiță (îld. ferfeniță și ferfeliță) și altele multe. În Dacia, rotacismu e maĭ des la Moțĭ, care zic bură dimineață îld. bună dimineață. substantiv neutrurotacizm

rotacísm s. n., (cazuri) pl. rotacísme substantiv neutrurotacism

rotacism n. trecerea unei consoane în r, în special a unui n intervocalic: rotacismul e caracteristica graiului istro-român (Rumeri) și a Moților (bură dimireață). substantiv neutrurotacism

ROTACISM, (2) rotacisme, s. n. 1. Fenomen fonetic care constă în transformarea unei consoane intervocalice în „r”. 2. Transformarea în limba română a lui „n” intervocalic în „r”, la cuvintele moștenite din limba latină. – Din fr. rhotacisme. substantiv neutrurotacism

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluirotacism

rotacism  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rotacism rotacismul
plural rotacisme rotacismele
genitiv-dativ singular rotacism rotacismului
plural rotacisme rotacismelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z