ronțăială definitie

ronțăiálă s. f., g.-d. art. ronțăiélii; pl. ronțăiéli substantiv feminin ronțăială

RONȚĂIÁLĂ, ronțăieli, s. f. Faptul de a ronțăi; zgomot produs de roaderea cu dinții a unui corp tare: ronțărire, ronțăit. [Pr.: -ță-ia-] – Ronțăi + suf. -eală. substantiv feminin ronțăială

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului ronțăială

ronțăială   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ronțăia ronțăiala
plural ronțăieli ronțăielile
genitiv-dativ singular ronțăieli ronțăielii
plural ronțăieli ronțăielilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z