rindelui definitie

credit rapid online ifn

rindeluí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. rindeluiésc, imperf. 3 sg. rindeluiá; conj. prez. 3 să rindeluiáscă verb tranzitivrindelui

RINDELUÍ, rindeluiesc, vb. IV. Tranz. A netezi, a fațui, a fasona cu rindeaua; a efectua o rindeluire, a da la rindea, a rindela. ◊ Mașină de rindeluit = mașină care efectuează în mod mecanic operații cu rindeaua, la care cuțitele au o mișcare de rotație, prelucrarea asemănându-se cu frezarea. – Rindea + suf. -ălui. verb tranzitivrindelui

credit rapid online ifn

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluirindelui

rindelui  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)rindelui rindeluire rindeluit rindeluind singular plural
rindeluind rindeluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) rindeluiesc (să)rindeluiesc rindeluiam rindeluii rindeluisem
a II-a (tu) rindeluiești (să)rindeluiești rindeluiai rindeluiși rindeluiseși
a III-a (el, ea) rindeluiește (să)rindeluiai rindeluia rindelui rindeluise
plural I (noi) rindeluim (să)rindeluim rindeluiam rindeluirăm rindeluiserăm
a II-a (voi) rindeluiți (să)rindeluiți rindeluiați rindeluirăți rindeluiserăți
a III-a (ei, ele) rindeluiesc (să)rindeluiască rindeluiau rindelui rindeluiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z