rigorism definitie

credit rapid online ifn

RIGORÍSM s.n. 1. Concepție etică promovată de Kant, care opune în mod rigid normele morale necesităților fizice și spirituale. 2. Morală severă; austeritate. 3. Calitatea a ceea ce este riguros; metodă de mare finețe și exactitate. [Cf. fr. rigorisme]. substantiv neutrurigorism

RIGORÍSM s. n. 1. concepție etică, promovată de Kant, care opune în mod rigid normele morale necesităților fizice și spirituale. 2. severitate excesivă în respectarea normelor morale; morală severă; austeritate. 3. calitatea a ceea ce este riguros; metodă de mare finețe și exactitate. (< fr. rigorisme) substantiv neutrurigorism

credit rapid online ifn

*rigorízm n., pl. e (d. rigoare; fr. -isme). Mare austeritate, morală foarte austeră: rigorizmu [!] puritanilor. substantiv neutrurigorizm

rigorísm s. n. substantiv neutrurigorism

rigorism n. morală prea severă. substantiv neutrurigorism

RIGORÍSM s. n. 1. Concepție etică care nu admite acțiuni indiferente în domeniul moralei și susține că numai acțiunile ce se întemeiază pe respectul legii morale au valoare morală. 2. Severitate extremă în stabilirea, în interpretarea sau în aplicarea normelor morale sau, p. gener., a altor norme. – Din fr. rigorisme. substantiv neutrurigorism

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluirigorism

rigorism  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular rigorism rigorismul
plural
genitiv-dativ singular rigorism rigorismului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z