RIFLUITÓR s.f. Muncitor care execută rifluri. [< riflui + -tor]. substantiv masculinrifluitor
RIFLUITÓR, rifluitori, s. m. Muncitor care execută rifluri. [Pr.: -flu-i-] – Riflui + suf. -tor. substantiv masculinrifluitor
rifluitor substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | rifluitor | rifluitorul |
plural | rifluitori | rifluitorii | |
genitiv-dativ | singular | rifluitor | rifluitorului |
plural | rifluitori | rifluitorilor |