RÍDGER s.n. Utilaj folosit pentru executarea digurilor mici, în lucrări de irigații sau pentru reținerea zăpezilor. [< engl. ridger]. substantiv neutruridger
RIDGER [RÍ-GER] s. n. utilaj pentru executarea digurilor mici, în lucrări de irigații sau pentru reținerea zăpezilor. (< engl. ridger) substantiv neutruridger
rídger (angl.) [pron. ríğăr] (ri-dger) s. n. substantiv neutruridger
RÍDGER s. n. Utilaj folosit pentru executarea digurilor mici, în lucrări de teren pentru irigații sau pentru reținera zăpezilor pe terenuri agricole. [Pr.: riğăr] – Cuv. engl. substantiv neutruridger
ridger substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | ridger | ridgerul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | ridger | ridgerului |
plural | — | — |