REȘÚTĂ s.f. (Med.) Recidivă, reapariție a simptomelor unei boli în timpul convalescenței. [< rechute]. substantiv femininreșută
REȘÚTĂ s. f. 1. reapariție a simptomelor unei boli infecțioase în timpul convalescenței; recidivă (2). 2. (fig.) recădere (în aceeași greșeală). (< fr. rechute) substantiv femininreșută
REȘÚTĂ, reșute, s. f. (Med.) Reapariție a simptomelor unei boli în curs de vindecare; recădere. – Din fr. rechute. substantiv femininreșută
reșută | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | reșută | reșuta |
plural | reșute | reșutele | |
genitiv-dativ | singular | reșute | reșutei |
plural | reșute | reșutelor |