reîmpăduri definitie

credit rapid online ifn

reîmpădurí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reîmpădurésc, imperf. 3 sg. reîmpădureá; conj. prez. 3 să reîmpădureáscă verb tranzitivreîmpăduri

REÎMPĂDURÍ, reîmpăduresc, vb. IV. Tranz. A planta din nou o pădure, a împăduri din nou. – Pref. re- + împăduri. verb tranzitivreîmpăduri

credit rapid online ifn

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluireîmpăduri

reîmpăduri   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)reîmpăduri reîmpădurire reîmpădurit reîmpădurind singular plural
reîmpădurind reîmpăduriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) reîmpăduresc (să)reîmpăduresc reîmpăduream reîmpădurii reîmpădurisem
a II-a (tu) reîmpădurești (să)reîmpădurești reîmpădureai reîmpăduriși reîmpăduriseși
a III-a (el, ea) reîmpădurește (să)reîmpădureai reîmpădurea reîmpăduri reîmpădurise
plural I (noi) reîmpădurim (să)reîmpădurim reîmpăduream reîmpădurirăm reîmpăduriserăm
a II-a (voi) reîmpăduriți (să)reîmpăduriți reîmpădureați reîmpădurirăți reîmpăduriserăți
a III-a (ei, ele) reîmpăduresc (să)reîmpădurească reîmpădureau reîmpăduri reîmpăduriseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z