reușită definitie

credit rapid online ifn

REUȘÍT,-Ă, reușiți, -le, adj. Bine realizat, izbutit. ♦ (Despre oameni și părți ale corpului lor) Frumos, drăguț. [Pr.: re-u-] – V. reuși. adjectivreușit

REUȘÍTĂ s.f. Izbândă, succes. [Pron. re-u-. / cf. fr. réussite, it. riuscita]. substantiv femininreușită

credit rapid online ifn

REUȘÍTĂ s. f. izbândă, succes, realizare. (< it. riuscita, fr. réussite) substantiv femininreușită

*reușítă f., pl. e (fr. réussite, d. it. riuscita). Rezultat bun, izbîndă: a avea sorțĭ de reușită. Rezultat oare-care: reaŭa reușită a uneĭ afacerĭ. substantiv femininreușită

reușítă (re-u-) s. f., g.-d. art. reușítei; pl. reușíte substantiv femininreușită

reușită f. sfârșit bun (= fr. réussite). substantiv femininreușită

REUȘÍTĂ, reușite, s. f. Izbândă, succes, realizare. [Pr.: re-u-] – Din it. riuscita, fr. réussite. substantiv femininreușită

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluireușită

reușită   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular reuși reușita
plural reușite reușitele
genitiv-dativ singular reușite reușitei
plural reușite reușitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z