reuniune definitie

Burbon m. veche și ilustră familie regala franceză, o ramură a dinastiei Capetiene, care a dat Franței 7 regi, dela Henric IV până la Carol X. ║ (Insula) f. sau Reuniunea, în marea Indiilor, aparține Franței (dela 1652): 180.000 loc. substantiv femininburbon

REUNIÚNE s.f. 1. Adunare, întrunire. ♦ (Sport) Competiție. 2. (Mat.) Operație care atașează la două mulțimi date mulțimea elementelor ce aparțin cel puțin uneia dintre ele. [Pron. -ni-u-. / cf. fr. réunion, it. riunione]. substantiv femininreuniune

REUNIÚNE s. f. 1. adunare, întrunire. ◊ competiție sportivă. 2. (mat.) operație care atașează la două mulțimi date mulțimea tuturor elementelor ce aparțin cel puțin uneia dintre ele. (< fr. réunion) substantiv femininreuniune

*reuniúne f. (d. uniune, după fr. réunion). Adunare, societate: reuniune numeroasă. V. ghĭuluș. substantiv femininreuniune

reuniúne (re-u-ni-u-) s. f., g.-d. art. reuniúnii; pl. reuniúni substantiv femininreuniune

REUNIÚNE, reuniuni, s. f. 1. întâlnire a unui grup de persoane, întrunire, adunare. ♦ Reprezentație sportivă amicală sau oficială; întrecere, competiție. 2. (înv.) Asociație, societate. [Pr.: re-u-ni-u-] – Din fr. réunion. substantiv femininreuniune